Revoluția Pascală: Prima Duminică

Reflecții despre sezonul pascal
Protopresbiter Dr Doru Costache
Partea întâi: Prima Duminică
Înregistrare din 21 aprilie 2020

Free content

Tema: Adopțiunea divină și înnoirea lăuntrică

English version

Un context pentru reflecție (în engleză)
The Paschal Revolution: Beyond the Forty Days with the Risen Lord

Analiza citirilor scripturale ale sărbătorii: Fapte 1:1–8; Ioan 1:1–17
Traducere din Reading Scripture in the Orthodox Church: The Festal Cycle (pp. 59-60)

Rezumatele

Fapte 1:1–8 După învierea sa, Hristos a petrecut patruzeci de zile împreună cu ucenicii săi, descoperindu-le tainele împărăției lui Dumnezeu. Întâlnirile lor se petreceau de obicei în jurul gustărilor, textual semnalate ca “împărțire a sării.” Cu ocazia unei asemenea întâlniri, interesați de stabilirea unui regat pământesc, ucenicii au demonstrat cât de greșit înțelegeau intențiile sale în vremea aceea. Cu tact, Domnul nu a răspuns ironic, dar le-a atras atenția spre ceea ce conta—miezul slujirii sale—dăruirea Duhului Sfânt la Cincizecime.

Ioan 1:1–17 Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, Dumnezeu adevărat, care din veci era întors spre Dumnezeu, a creat toate lucrurile și era prezent în toate. Prin întrupare, Cuvântul a devenit propria sa creație, fără însă a pierde ceva din slava sa. Și cu toate că Logosul, Cuvântul era prezent în lume ca dătător-de-viață, nu mulți l-au recunoscut. Dar tuturor celor care l-au recunoscut—precum Ioan Botezătorul, care, precum și noi, credea în identitatea divină a Cuvântului în pofida aspectului smerit al umanității sale—le-a dat puterea să-și înnoiască viața, să devină copii ai lui Dumnezeu, moștenitori ai deplinătății harului.

Versiunea în limba română a cărții: Citind Scriptura în Biserica Ortodoxă: Ciclul Duminical (Sydney: AIOCS Press, 2021).

Înțelepciune

Astăzi serbăm inaugurarea noii vieți ce ni s-a dăruit. Cum spune imnul, “Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte dăruindu-le viață.” Nu serbăm numai învierea lui Hristos. Suntem invitați să contemplăm principalul rezultat al evenimentului, viața ce izvorăște din Hristos și dăruită nouă, celor din morminte. Cele două citiri noutestamentare sunt de la începutul Evangheliei după Ioan și al Faptelor Apostolilor. Aceste pasaje nu au fost alese pentru că vorbesc despre învierea lui Hristos. În timp ce textul apostolic se referă la eveniment în manieră indirectă, zugrăvind zilele ce au urmat, citirea din Evanghelie tace complet în această privință. Cele două pericope au fost alese pentru că Biserica Ortodoxă începe ciclul anual de citiri scripturale tocmai în această duminică. Începutul acestui ciclu semnifică începutul mântuirii noastre. Ciclul anual debutează cu Ioan, Evanghelia celor maturi duhovnicește, și cu Fapte, carte care aduce vestea bună a vieții eclesiale. Prin aceasta, anul liturgic presupune că cei ce ascultă citirile au deja o solidă întemeiere în credință și că nu au nevoie de introducerea istorică oferită de Evangheliile sinoptice. Asta înseamnă, mai departe, că lumina în care trebuie să privim Evangheliile sinoptice este percepția eclesială proprie celei de-a patra. Totuși, asocierea celor două citiri prescrise pentru astăzi nu este arbitrară; textele au un numitor comun. Iată ce mesaj comunică. Contemporanii călătoriei pământești a lui Hristos nu l-au recunoscut ca Dumnezeu, Logos al lui Dumnezeu, Dumnezeu întrupat, creator și mântuitor. Astăzi suntem mai bine pregătiți. În lumina experienței noastre resurecționale cu Iisus Hristos cel slăvit, toate au sens. Citind aceste narațiuni în context liturgic, suntem împreună cu ucenicii care timp de patruzeci de zile au primit de la Domnul inițierea în tainele împărăției, revelația ultimă a conținutului Evangheliei. Contemplăm parcursul istoric al Domnului numai în această lumină. Nu-l căutăm pe Iisus al istoriei. Vedem slava Unuia-născut din Tatăl, prin care toate sunt create și mântuite. Acesta este începutul revoluției pascale. Noi, cei care credem în el ca Dumnezeu întrupat, suntem transformați în fii și fiice ale lui Dumnezeu, moștenind harul împărăției. Nu avem nevoie de semne și minuni. Vedem cu ochii noștri slava creatorului și mântuitorului nostru, abundent dovedită, mai presus de orice îndoială, prin Duhul său cel Sfânt, al cărui har ne încălzește inimile. Să ne bucurăm, fii și fiice ale lui Dumnezeu!

Mesajul

Fiind copii adoptivi ai lui Dumnezeu în Hristos cel înviat, ni s-a dat să vedem slava lui Dumnezeu.

Cuvintele cheie

adopție, împărăție, slavă, vedere, viața cea nouă

A doua parte

23 April 2020 © AIOCS

Please support our not-for-profit ministry (ABN 76649025141)

For donations, please go to https://www.paypal.com/paypalme/aiocsnet or contact us at info@aiocs.net