Primavara Ortodoxiei: Jurnal

Acest volum prezintă în limba română cartea Protopresbiterului Dr Doru Costache, The Orthodox Spring: A Diary (2020), conținând revizuiri ale originalului a cărui ediție a doua se află în pregătire. Mai mult, traducerea autorului este însoțită de câteva modificări ale originalului menite să aducă mesajul cărții mai aproape de experiența publicului românesc.

Cartea consemnează gândurile autorului despre aspecte ale tradiției și ale modului de viață proprii creștinismului ortodox. Multe din aceste reflecții discută impasuri, dificultăți și aspirații, în timp ce altele propun soluții de natură tradițională pentru varii dileme pe care creștinii ortodocși le întâmpină în lumea contemporană. Tema centrală a cărții este devenirea în plan personal și eclesial. Tonul discuției este alert, lipsit de pedante referințe bibliografice. Însă uneori autorul se referă la texte concrete, din surse tradiționale și nu numai, citite însă prin lentila experienței sale ca om al liturghiei.

Această ediție a volumului este publicată digital, în trei formaturi diferite (PDF, Kindle și ePub).

Cuvântul înainte este semnat de Arhipresbiterul Profesor John A. McGuckin. Iată câteva extrase (9-10):

Aceste reflecții despre viața ortodoxă eclesială și spirituală ajung la cititor ca o săgeată de foc . . . Asta pentru că aceste reflecții sunt precum apophthegmele înflăcărate ale unui părinte duhovnicesc—adesea menite să ne scuture bine; să ne facă să gândim dincolo de clișeele noastre; să ne trezească, șocați, din propria noastră automulțumire … Această carte nu poate fi citită la repezeală. Reflecțiile acestea sunt mai degrabă încărcături profetice (câteodată chiar încărcături explozive!) care cer cititorilor să-și deschidă nu doar mințile către ceea ce au de spus, ci și inimile spre ceea ce Duhul Sfânt ar putea spune prin intermediul lor.

Ion Nedelcu a realizat coperțile și grafica volumului.

Cuprinsul volumului

Cuvânt înainte (John A. McGuckin) 9

Prefață 11

Cartografiind terenul minat al vieții eclesiale 15

Despre discernământ 31

Călătorind cu Domnul 39

Reconstrucția comunitară 45

Mișcarea spirală 53

Viața întru înviere 61

Gânduri răzlețe 73

Despre autor 81

Extrase din acest volum

Dacă a existat vreodată o singură formă de creștinism ortodox, o singură cale, astăzi nu mai vedem nici o urmă a sa. Există în schimb multe ortodoxii, multe căi. Toate au dreptul să fie, iar diversitatea lor ne îmbogățește pe toți. Nici o versiune nu este mai bună decât altele. Toate le completează pe toate. Dar astăzi nu există o singură ortodoxie și trebuie să încetăm a mai pretinde că lucrurile stau altfel. Acesta este adevărul nostru.

Falsa smerenie… Totul este la suprafață. Înfățișarea, nu inima omului. Înșelați de false chipuri ale smereniei, oamenii își pierd capacitatea de a discerne adevărata smerenie. Și când dau peste ea—din întâmplare—o ignoră complet, pentru că nu-i fardată în culorile obișnuite. Dar, observa autorul anonim cunoscut ca Sfântul Macarie cel Mare, contrar opiniei mulțimilor ignorante, „particularitatea creștinilor nu constă în forme și semne exterioare” (Omilii duhovnicești 5.4).

Evanghelia Domnului (Ioan 18, 4) învață că întrebarea celor aflați pe Cale nu este niciodată „ce vrei/vreți?” Adevărata lor întrebare este: „pe cine cauți/căutați?” Calea nu acceptă scopuri impersonale. Calea este a fi împreună cu o altă persoană, Iisus Hristos, și cu cei aflați împreună cu el, poporul lui Dumnezeu. „Împărăția lui Dumnezeu este în/printre voi” (Luca 17, 21). Calea, precum împărăția, este experiența comuniunii personale, față-către-față, nu a dobândi ceva. Sfântul Luca numea acest fapt de a fi împreună „împărțirea sării” (Fapte 1, 4). La rândul său, în câteva rânduri Sfântul Maxim numea această stare—în cartea sa, Răspunsuri către Thalasiesympnoia, „a respira împreună.” Nu există un scop mai important decât de a întâlni și de a fi cu alte persoane—în acest caz, Hristos și sfinții săi. Acesta este Adevărul Căii Vieții (Ioan 14, 6).

Narațiunea despre tragica dar glorioasa călătorie a lui Hristos—Domnul slavei răstignit—în contextul ritual la Săptămânii Mari și Sfinte ne cheamă să explorăm propria noastră călătorie spirituală, ca popor al lui Dumnezeu. Nu ne putem înnoi fără să murim vechilor noastre obiceiuri, ignoranței și inadecvărilor noastre. Ritualul face acest lucru posibil, pregătindu-ne pentru a intra în Săptămâna Pascală—chip al zilei a opta, care anunță neînserata zi a împărăției ce va să vie.